Din ciclul "copiii invata lucruri trasnite" chiar din clasa I...

Ma suna Cosmin- barbatul vietii mele- Gavroche constiincios, elev in clasa I.

Indiferent ce fac sau nu, resping apelul si il sun, de preferat cat mai repede posibil. Pentru el e o chestiune vitala si esentiala chiar daca eu sunt extrem de (pre)ocupata!  

El e un biet copil, posesor de carteluta reincarcabila din mila lu' tati, eu- o adulta (i)responsabila, fidela cotizanta cu abonament la companie de telefonie mobila.

Paranteza:

Dau la schimb toate sedintele moralizator-iluminatoare si toate intalnirile promitatoare-de-prosperitate-si-abundenta din lume pentru o voce senina, amuza(n)ta si cristalina de copil care imi spune, in functie de ce ii trece lui prin minte:

- " Ooo,nana, ma bucur sa te aud! Am o surpriza pentru tine: ti-am pastrat o bomboana de la Stefi, cand vii sa o iei?"... sau..

- "Stii desenul meu cu pisici? E gataaa! De-abia astept sa vii sa-l vezi"...ori..

- "Nana, am o foarte mare problema: Mormaila ( ursuletul) nu a dormit azi la pranz si mami zice ca e cam nesuferit. Nu stiu ce sa ma fac cu el!"- v-ati prins cine nu a dormit la pranz,da ?!! :)) ...sau...

- "Buna, nana! M-am gandit sa sun la Garnier (offf! reclamele) sa il rog sa va aduca tie si lui mami niste creme sa fiti tot timpul frumoase! Eu nu am numarul si nici tati. Tu il ai? " ...ori

-" Nana, stii ca te iubesc? Iti trimit 100 de imbratisari si data viitoare iti dau si cocorici"

etc...etc...etc...

Nu pot sa va explic acum nici limbajele codate si cifrate si nici semnificatiile cocoricilor! Le-am construit in timp cu mult calm, rabdare, tact, caldura, iubire si indraznesc sa spun intelepciune! Si eu, si mami, si tati! Oare am facut bine? Habar n-avem: dar o sa ne spuna Cosmin peste vreo 20 de ani daca a castigat sau nu la loteria celor care i-au guvernat si modelat viata in firava-i copilarie!

Si, va rog,  sa nu incepeti cu judecati de valoare: de ce are copilu' mobil la varsta asta, de ce e Corby cu carcasa portocalie ca a lu' nan'sa si alte chestii d' astea! El a vrut, noi ne-am opus; el ne-a persuadat incet si sigur; noi am cedat ca am putut. Acum ne straduim sa-l educam  ce, cum si in ce fel sa efectueze apeluri si de ce nu e amuzant sa suni la 112 doar ca sa vezi daca telefonul functioneaza!

Am inchis paranteza!

Franturi de conversatie:

-Nana, nu mai pot de fericire! M-a laudat Doamna azi la scoala!

(Si cum sa nu te bucuri!)

- Bravo, voinicule! Sunt asa de mandra de tine!Te....

- Am o propensiune pentru stiintele naturii!

- Tu vorbesti serios? E minunat! Ce spuneai ca ai?

- O propensiune! Sigur ca da! Le-am povestit azi la scoala povestea nucului si legenda randunicii! Sa stii ca au fost extrem de emotionati si impresionati! Vai, nana....

(.....)

Hodorong-tronc! Trosc, pleosc! Pif-paf! Bum, buf! Pam-pam! Is varza!

Ce are asta mic???!!!  Febra sigur nu! Cum a avut unele probleme cu caile respiratorii in epoca prescolara stiu multe potentiale diagnostice si multe denumiri de antibiotice salutare!

Sinapsele lucreaza chinuit si repede! Povestea nucului, legenda randunicii....scoala....propensiune....(o fi stalcit voinicul meu cuvantul?!!)...fuga la DEX!

Hodorong-tronc! Trosc, pleosc! Pif-paf! Bum, buf! Pam-pam!

PROPENSIÚNE, propensiuni, s. f. (Livr.) Înclinare firească, tendință, dispoziție naturală către ceva. [Pr.: -si-u-] – Din fr. propension, lat. propensio, -onis.

PROPENSIÚNE s. v. aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, vocație.

Zbang! Is varza! Validez si cu mami:" Da, mai nana, are copilul propensiune! Daca nici tu nu stiai ce inseamna, pai eu ce sa mai zic?"

Eeeu???!!! Eu nu mai am cuvinte!

La 30 si un pic de ani, pana la conversatia cu Cosmin indrazneam sa cred, intr-un fel,  ca mi-am gasit vocatia, chemarea, talentul....adica ce dracu' vreau sa fac cu viata mea!!! ( iertati-mi limbajul suburban si extrem de putin academic).

La 30 si un pic de ani, dupa conversatia cu Cosmin: ori ma apuc din nou de scoala, ori cu coarda si mingea o iau rara pe campii! In ritmul asta, cand s-o face voinicul meu voinic prin clasa a 4-a, nu mai vorbim de cocorici: polemizam cordial din Kant & co. si zau! ca nu fac fata!

In plus, daca asta mic, in clasa I invata chestii din astea, anul asta, in sezonul vara-toamna, niste unii de ce nu au luat BAC-ul?

P.S. Sa moar' americanii- ca de la ei ni se trage toate- ( cum zice vecina mea din curtea din spate cand e in pragul disperarii si o apuca toate furiile si spumele pamantului) daca mai inteleg ceva!